Program

Poți descărca programul dând click pe acest text. Fișierul are extensia .pdf.

Prezentările sunt realizate în sediul din Schitu Măgureanu, în Sala de Consiliu.

Program

 

Relația dintre vânzător și cumpărător în România contemporană

Obreja Dragoș

Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București

Anul I

În lucrarea mea m-am gândit să abordez o temă care mă interesase încă de câțiva ani, dar pentru care nu găsisem fundamentul teoretic necesar. Abordând tema relației dintre vânzător și cumpărător, m-am folosit de scrierile unor sociologi de perspectivă interacționistă: Erving Goffman și Howard Becker. Cei doi folosesc abordări radical diferite. Centrat în special pe conduita performerilor în relația cu celălalt, Goffman scrie în Viața cotidiană ca spectacol despre trei tipuri de performer: sincer, cinic natural și cinic fiindcă, în interacțiunea cu celălalt, nu este lăsat să fie sincer.

Toate categoriile menționate anterior le-am identificat în cadrul interacțiunii dintre vânzător și cumpărător. Prin lucrarea Stigma, scrisă tot de Erving Goffman, am încercat să ilustrez cât de justă este etichetarea celuilalt și cât de frecvent are loc această practică în relația vânzător-cumpărător. 

Pe de altă parte, am preluat și o teorie a devianței din spectrul interacționist, referindu-mă la teoria etichetării, care îi aparține lui Becker. Prin aceasta, am identificat anumite similitudini între abordarea deviaționistă asupra etichetării și abordarea cotidiană, din relațiile de zi cu zi. Observăm, în linii mari vorbind, faptul că atitudinea etichetărilor reciproce dintre cumpărător și vânzător (fiind, deci, cinici amândoi în acest caz) se aseamănă izbitor cu abordarea din devianță.

În ceea ce privește partea metodologică, am aplicat o sută de chestionare pentru a analiza modul în care cumpărătorii percep relația lor cu vânzătorii cu care interacționează des. Rezultatele chestionarului au invalidat una dintre ipoteze, aflând astfel că teoriile psihosociologice nu sunt singurele care pot fi luate în calcul (luasem în calcul teoria reactanței și teoria frustrare-agresivitate). În urma acestei abordări metodologice, am identificat anumite tipuri de vânzători: agresiv, nepăsător, atent și mizantrop.

În concluzie, am încercat să ilustrez în ce măsură cadrele teoretic și empiric mai pot conclucra în privința unor probleme cotidiene, în vederea obținerii unor rezultate veridice, cu un corespondent clar în realitate.

Restructurarea urbană a orașului Cluj și modalități de intermediere a capitalului internațional pe piața locală

Marina Mironica

Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea Babeș-Bolyai

Master Cercetare Sociologică Avansată, Anul I

Dezvoltarea urbană care are loc în Cluj în acest moment este de o amploare și complexitate care merită atenție. Politicile de planificare urbană și strategiile adoptate atât de municipalitate cât și de către investitori sunt racordare la noile industrii care devin tot mai semnificative pe piața orașului. Ce urmează să demonstrez în acest text este faptul că dezvoltarea urbană din Cluj este motivată și articulată de către o economie bazată pe cunoștințe și muncă cognitivă. Astfel, investitorii locali și proprietarii afacerilor din domeniul serviciilor, industriei IT sunt, împreună cu autoritatea statului și planificatorii urbani, parte a unui mecanism de mediere a accesului capitalului internațional pe piața locală. Patternul identificat în cazul Clujului este dezvoltarea urbană condiționată de economiile bazate pe munca cognitivă care au loc într-un context economic și geografic specific. Pornind de la teoriile Saskiei Sassen despre orașul global, ale lui Neil Smith despre dezvoltare inegală voi particulariza argumentul dezvoltării urbane a Clujului și voi aduce explicațiile empirice pentru procesele care au loc în cazul restructurării zonei pericentrale a orașului – platforma fabricilor Flacăra și Napochim. Analiza rolurilor pe care le au diverși actori – municipalitatea, investitorii și planificatorii – în dezvoltarea urbană a Clujului, o dezvoltare axată în jurul unui tip specific de industrie – cognitivă și creativă, este importantă deoarece ne prezintă punctele în care există breșe de organizare și scoate în evidență semificația celor mai recente restructurări pentru țesutul urban al orașului. În ansamblu, lucrarea este o punere pe hartă a activității de mediere pe care o produc jucătorii locali pentru capitalul străin pe piața locală. Această stare a lucrurilor se observă în condițiile în care investițiile majore din Cluj sunt în industria IT și a serviciilor de suport și restructurarea urbană are loc în conformitate cu condițiile și necesitățile unei economii care are nevoie de amplasare centrală, servicii auxiliare de consum și anumite elemente ale stilului de viață specifice unor categorii relativ bine plătite și cu o capacitate de cumpărare considerabil mai mare decât a celorlalți locuitori a orașului.

PROGRAMMING KNOWLEDGE. An analysis of learning how to code in the context of transitioning from high school to university

Maria Martelli

Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea Babeș-Bolyai

Master Cercetare Sociologică Avansată, Anul I

The need of computer sciences experts is growing rapidly, market pressures are increasing and thus institutions and the state are starting to respond. This article aims to show what happens when students transition from the institution of high school to higher education, focusing on the accommodation into the field of computer sciences. The major determinants of knowledge seem to be no longer into the hands of the state, as students become more autonomous in learning, rely on internships and move into the position of employees very fast. By interviewing current students of computer sciences, ex-students and other important actors in this network, the research will uncover where disruptions of learning happen and what is involved in successful transfer of knowledge. On the small scale, the use of the academic culture framework is of aid, while on the larger scale, the neoliberalization of universities gives us a glimpse of where to look further on. Even though this industry produces more demanding high skilled jobs than most, little research is done on how people are prepared to work within it. Finally, the article argues that computer sciences has a specific way of classifying actors and re- establishing their habitus. 

Mâncăm alternativ, mâncăm sănătos. Construind identitate socială prin mâncare

Katia-Maria Alaei, Roxana-Mihaela Alexe, Cristina Ioana Avrămiță, Simona-Alexandra Boian

Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București

Anul I

În această lucrare am analizat consumul laptelui vegetal în România. Motivul determinant îl constă creșterea popularității regimurilor alimentare alternative în țară, precum și a stilului de viață sănătos; astfel, am vrut să identificăm caracteristicile consumatorilor de lapte vegetal – aliment considerat sănătos. Metoda de cercetare folosită este sondajul de opinie, tehnica utilizată – chestionarul. Datele analizate sunt în preponderență cantitative, existând și elemente de natură calitativă. Am inclus în elaborarea chestionarului variabile care să testeze stilul de viață al respondenților, preferințele lor în consumul de lapte vegetal, comportamentul lor de consum; totodată, am introdus secțiuni în care respondenții să poată oferi sugestii cu privire la produsul consumat, acestea dezvăluind preferințele centrale ale populației vizate. Produsul analizat aparține brandului Alpro, motivul alegerii reprezentându-l plasamentul său; acesta se găsește la un număr crescut de retaileri alimentari, în comparație cu alte mărci de băuturi vegetale existente în România. În desfășurarea cercetării, am pornit de la conceptul de „societate somatică”, dezvoltat de Bryan Turner (1992), în care corpul generează activitate culturală și societală. În continuare, am avut în vedere legătura dintre corp, stil de viață și identitate socială, această conexiune fiind propusă de Anthony Giddens (1991). În urma acestei cercetări, am identificat o serie de trăsături particulare consumatorilor de lapte vegetal, caracteristici care îi plasează într-o categorie identitară specifică; aceștia au un regim alimentar alternativ, practică sport în majoritate, sunt preocupați de calitatea nutritivă a alimentelor consumate, dar și de accesibilitatea lor, din punct de vedere financiar.

Cauze ale delincvenței juvenile

Mihaela Evelina Cozma

Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București

Anul II

În această lucrare am ales să studiez principalii factori care determină în conduita adolescentului un comportament delincvent. Având în vedere cazurile tot mai dese apărute în România pe această tema consider că acest subiect merită dezbătut și cu atât mai mult e important să cunoaștem cauzele pentru a adapta soluții de prevenire pentru minorii care săvârșesc infracționalități sau au un comportament antisocial.

Cadrul teoretic de referință se bazează pe teorii atat biologice cat și psihologice, totodată am implicat cadrul legislativ și studiile lui Cesare Lombroso, un criminolog italian de succes.

Am ales sa folosesc doua metode de cercetare, una pe bază de chestionar cu întrebari deschise și închise, care îi implică pe minorii din școlile de corecție și un interviu cu 5 dintre minorii din centru dar și cu personalul calificat (consilier, psiholog, asistent social specializat pe probațiune). Prin chestionar voi încerca să stabilesc cum au ajuns aceștia să comită o infracțiune dar și să aflu relațiile dintre minor și părinții acestuia.

Rezultatele așteptate sunt, conform ipotezelor, să stabilesc dacă într-adevar o cauză poate fi factorul ereditar sau dacă mediul familial influențează în vreun fel înclinația adolescentului spre un comportamet delincvent dar și dacă grupul de prieteni al adolescentului contribuie negativ în dezvoltarea acestuia ca individ al societății.

Traficul urban – aspecte de gen și vârstă

Ioana Raluca Popa

Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București

Anul III

Lucrarea de față reprezintă un studiu calitativ al percepțiilor șoferilor din trafic despre modul propriu de a conduce și despre modul celorlalți șoferi luând în considerare genul și vârsta acestora. Pornind de la conceptul teoretic de „stereotip” mi-am propus să identific în limbajul șoferilor stereotipuri de vârstă și de gen privind activitatea de a conduce o mașină în funcție de cine se află la volan. De asemenea, mi-am propus să identific și asemănările sau diferențele dintre femei și bărbați privind motivația care i-au determinat să obțină permisul auto, scopul pentru care folosesc mașina, distanțele pe care le parcurg, incidentele pe care le-au avut în trafic și preferințele lor pentru mașini.

Pentru a răspunde la întrebarea de cercetare: „Traficul urban perpetuează și menține stereotipurile de gen și vârstă?” am realizat interviuri atât cu șoferi amatori (femei și bărbați), cât și cu șoferi profesioniști (bărbați care au mai multe categorii de permis auto, bărbați șoferi de taxi). Șoferii amatori, indiferent de genul lor, au avut tendința să declare că bărbații sunt șoferi mai buni, care se adaptează mai bine condițiilor de trafic, pe când femeile sunt mult mai prudente și au abilități mai slabe de a parca. Alte stereotipuri identificate fac referire la vârsta conducătorilor auto: șoferii tineri teribiliști care provoacă multe accidente și șoferii în vârstă care încurcă traficul. Șoferii profesioniști intervievați au pus accentul mai mult pe traficul care influențează stilul de condus, indiferent de gen și vârstă.

Comunitățile spirituale alternative: perspectiva somatică versus cea spirituală

Ioana Croitoru, Diana Farcaș

Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București

Anul I

La ora actuala, un fenomen interesant poate fi observat in multe dintre societatile dezvoltate. In ciuda acestei obsesii ancorate in planul material, o noua abordare a expresiei individuale se contureaza in constiinta colectiva a omenirii. Spiritualitatea New Age reprezinta un concept care are la baza practicile spirituale nereligioase, care sunt menite sa ofere omului un ajutor valoros in gasirea propriului sens, in transcederea universului material care, de cele mai multe ori, nu ofera nici o solutie viabila la marea intrebare pe care tot mai multi oameni si-o pun: „care este sensul existentei?”.

Aceasta contradictie reprezinta si tema lucrarii, scopul urmarit fiind acela de a analiza fenomenul aparitiei comunitatilor alternative spirituale in contrast cu societatea somatica care guverneaza universul social actual. Lumea contemporana, caracterizata de un materialism foarte bine conturat este pusa la incercare de o noua abordare. Acesti oameni, inarmati cu valori, dorinte si idealuri diferite, ancorate intr-un univers ezoteric, intangibil, sustin ca omul isi are salvarea intr-un plan spiritual. 

Pentru a elabora lucrarea, ne-am folosit de articole stiintifice care analizeaza acest fenomen dar si de interviurile pe care le-am sustinut cu membrii unor astfel de comunitati, pentru a avea o imagine complexa asupra subiectului ales.

Concluzia principala este strans legata de faptul ca din ce in ce mai multi oameni, aleg sa locuiasca in aceste comunitati alternative spirituale pentru a suplini ce societatea moderna nu poate sa le ofere: libertate de expresie, un simt al comunitatii si mai ales o legatura mult mai profunda cu Divinitatea.

Influența legăturilor negative asupra performanței în muncă

Elena Stan

Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București

Anul III

În această lucrare am studiat influența rețelelor de antipatie din organizații asupra performanței în muncă. Metoda pe care am utilizat-o a fost analiza de rețea cu ajutorul programului software UCINET. Am inclus în analiză grupul de muncă din departamentul Facility Management dintr-o multinațională din domeniul asigurărilor și grupe de studenți din anul al II-lea de la FSAS. În cercetarea mea am avut drept scop analiza modului în care relațiile dintre membrii grupurilor de muncă influențează pozitiv sau negativ performanța și identificarea diferențelor și asemănărilor dintre cele două organizații studiate. Rețelele pe care am hotărât să le analizez sunt cele de legături negative, de prietenie, de sfat și rețeaua persoanelor care obișnuiesc să petreacă împreună pauza masă. Dintre acestea am ales să reliefez importanța legăturilor negative. Am pornit în analiză de la ideea de centralitate a actorilor din rețea, considerând că în interiorul rețelelor circulă resurse valoroase, iar actorii centrali dețin puterea deoarece au acces la mai multe astfel de resurse. Am descris câteva cercetări în care autori precum Giussepe Labianca, Daniel Brass și Raymond T. Sparrowe au pus accent pe importanța legăturilor negative din organizație și pe asocierea acestora cu performanța în muncă. În urma colectării și analizei datelor am constatat faptul că actorii care sunt centrali în rețeaua de legături negative tind să fie mai puțin performanți.

Paralelă între familia tradițională și familia modernă

Cot Andreea-Nicoleta

Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București

Anul I

În această lucrare am studiat paralela între familia tradițională și familia modernă, punând accent pe mediu de viață, factori de risc, tipuri de familie și teorii, precum cea sistemică, acestea având comparații urban-rural. Obiectivul meu este să ofer cât mai multe informații cu privire la această paralelă, deoarece sunt situații în care familia tradițională nu mai are la fel de multă valoare ca înainte, iar familia modernă devine din ce în ce mai importantă datorită modului de viață.  Teoriile care mă ghidează sunt cele ale familiei, ca de exemplu, teoria învățării sociale, teoria sistemică, teoria ecologică. În această lucrare folosesc date statistice care conțin atât comparații urban-rural, cât și comparații ale aceluiași fenomen în diferite țări. Datele statistice sunt din ultimiii 10-20 de ani. Concluzia principală e că familia s-a modernizat și este predispusă la schimbări continue, de lungă durată. Familia tradițională nu mai are în unele situații aceeași valoare ca înainte, existând atât noi modele parentale, cât și noi modalități de conviețuire precum concubinajul în România și parteneriatul civil în vestul Europei.

 

 

Reclame