Program

book-of-abstracts-1.jpg

book-of-abstracts-2.jpg

book-of-abstracts-3.jpg

 

Rezumate

Secțiunea Gen și vârste

Altă Mărie, aceeași pălărie? Gen și sexualitate: între identitate și identificare. Discuție despre identitatea de gen și cea sexuală, în relație cu părul și vestimentația unei persoane

Lavinia Chirică

Licență III, Managementul organizațiilor și marketing

chiricalavinia@yahoo.com

 

Lucrarea mea își propune să evidențieze felul în care părul și vestimentația reprezintă resurse utilizate cu scopul de a afișa, dar și a construi, deconstrui și reconstrui identitățile de gen și sexuale ale indivizilor; de asemenea, este discutată diferența dintre identitatea de gen și identitatea sexuală și măsura în care acestea au diferite grade de legitimitate în contextul societății românești actuale. Cercetarea fiind în desfășurare, nu am ajuns încă la o teorie care să mă ghideze. Ca metodă de cercetare, în această lucrare folosesc interviul, utilizând ca tehnică interviul nestructurat pentru a colecta date calitative. Conform datelor colectate până acum, principala concluzie care poate fi trasă este aceea că vestimentația și părul au scop mai degrabă instrumental pentru persoanele cisgender heterosexuale, în timp ce persoanele cu alte identități de gen (transgender, genderfluid, genderqueer) și/ sau sexuale (homosexuale, pansexuale, ginosexuale) utilizează aceste resurse mai degrabă cu scop expresiv. În plus, identitatea de gen pare să fie aspectul care necesită un mai mare grad de expresivitate și care trebuie să „câștige” mai multă legitimitate în spațiul public, comparativ cu identitatea sexuală. Astfel, majoritatea respondenților spun că aleg să se îmbrace sau să se tundă într-un anumit fel, în raport cu identitățile de gen pe care le au, nu cu cele sexuale.

 

Reprezentări ale masculinităţii în filmele româneşti

Roxana Nicoleta Dăsculțu

Licență III, Sociologie

dasculturoxana@yahoo.com

 

Această lucrare propune analiza calitativă a genului, respectiv a masculinităţii în filmele romaneşti. Pentru această cercetare am ales 11 filme romaneşti de genuri şi ani diferiţi care au ca personaj principal actorul Dragoş Bucur, iar pe parcurs vom vedea cum este reprezentată masculinitatea în filmele alese, care sunt cele mai frecvente stereotipuri de gen, dar şi contrastereotipurile întâlnite. Acestea au fost selectate întrucât surprind într-un mare grad stereotipurile şi contrastereotipurile utilizate în general pentru a reda diferite tipuri de masculinitate. În cadrul acestei cercetări doresc să răspund la următoarele întrebări: Cum este reprezentată masculinitatea în filmele româneşti? Cum influenţează mediul aceste reprezentări? Teoria folosită pentru această cercetare este una reprezentativă și conține următoarele concepte: gen, masculinitate, feminitate, masculinitate hegemonică, sexism, stereotipuri, constrastereotipuri, identitate de gen, spațiul public, spațiul privat. Metoda de cercetare utilizată este ancheta sociologică, iar tehnica folosită este analiza de conţinut calitativă deoarece este relevantă pentru analiza personajelor principale masculine întâlnite în filmele romaneşti selectate. Îmi propun să identific masculinitatea hegemonică în filmele româneşti prin intermediul unor dimensiuni, cum ar fi relaţia cu genul feminin, forţa şi inteligenta masculină, umorul şi incompetența bărbătească.

 

Feminitate și masculinitate în mediul IT. Relații colegiale, bariere, stereotipuri, discriminare

Diana-Maria Despina

Licență III, Resurse umane

diana.despina13@gmail.com

 

Vorbind despre obiectivele cercetării mele, pot spune că acestea sunt de a examina în ce măsură este perceput a fi relevant genul în domeniul ocupațional IT&C, a observa absența sau prezența stereotipurilor, inegalităților sau discriminării de gen în mediul anterior menționat și a identifica existența sau inexistența unui labirint sau unor bariere care le ghidează pe femei și/sau pe bărbați, în vreun fel, în cadrul acestui tip de activitate profesională. În scopul menționării teoriilor care mă ghidează în efectuarea acestui studiu, pot aduce în discuție articolul „Fetele, băieții, programarea și Bau-Bau” (2016) în care prof. univ. dr. Cosima Rughiniș şi Laura Scarlat relatează faptul că atât în România, cât și în Europa, procentul fetelor care aleg să urmeze studii de inginerie este mult mai mic în comparație cu cel al băieților care aleg această traiectorie. De asemenea, discutând despre femeia inginer sau om de ştiinţă, prof. dr. Maria-Elena Osiceanu menționează că aceasta este greu de imaginat pentru mentalitățile actuale. Femeile sunt considerate, în general, lipsite de aptitudini matematice sau tehnice, iar asocierea lor cu o profesie în domeniu „lezează fundamentul relațiilor interumane”. Din punct de vedere metodologic, lucrarea mea este o cercetare calitativă bazată pe o anchetă sociologică realizată prin tehnica interviului semi-structurat. Interviul a fost aplicat unui număr de 11 respondenţi, dintre care 8 de gen feminin şi 3 de gen masculin, angajate respectiv angajaţi în domeniul IT.

Sumarizând datele obținute în această cercetare, am ajuns la concluzia că printre celelalte distincții relevante obținute din analiza interviurilor se numără și cea care face referire la stereotipuri, discriminări, bariere și inegalități de gen în IT. Există respondenți care confirmă prezența acestor fenomene, alții le resping și o parte dintre ei se situează într-o poziție neutră în ceea ce le privește.

 

Efectele migraţiei asupra vieţii vârstnicilor.

Andreea Lungu-Tranole

Master II, Grupuri de risc și servicii sociale de suport

andreea.lungu.13@gmail.com

 

Deşi subiectul migraţiei a fost dezbătut de-a lungul timpului atât de către cercetători români dar mai ales străini, majoritatea studiilor s-au axat asupra fenomenului în sine şi a implicaţiilor sale asupra persoanei emigrante sau asupra copiilor emigranţilor care au rămas în ţară de origine. Chiar dacă au fost o multitudine de studii care au explorat efectele fenomenului migraţionist asupra familiei rămase în ţara de origine, amprenta s-a pus de fiecare dată pe copiii emigranţilor sau pe toată familia, dar nu în mod deosebit pe vârstnici. Astfel, am ales să direcţionez această cercetare spre bunicii care rămân în ţară şi îşi cresc nepoţii aici, pe ceea ce înseamnă pentru ei această responsabilitate, preluând rolul de „părinte” în creşterea, educarea şi siguranţa copilului, şi nu în ultimul rând cum este afectată viaţa acestora din punct de vedere social. Metoda de colectare a datelor a fost interviul semistructurat iar eșantionarea a fost tip “bulgăre de zăpadă”. Principalele rezultate ale acestei cercetări evidenţiază importanţa rolurilor în viaţa vârstnicilor, modul în care aceştia fac faţă schimbărilor la care sunt supuşi şi de asemenea evoluţia relaţiilor familiale atunci când un membru al acesteia emigrează.

 

Reprezentări ale feminităţii şi ale masculinităţii în Poliţie şi Armată

Larisa Petrescu

Licență III, Resurse umane

petrescu_larysa@yahoo.com

 

Motivul pentru care am ales această temă de cercetare este legat de o afinitate personală pe care o am faţă de cele două cariere, părinţii mei lucrând în cadrul Poliţiei. De asemenea, mă impresionează deoarece Poliţia, respectiv Armata deţin un mediu militarizat bazat pe respectarea unor reguli stricte. Doresc să descopăr în ce fel se păstrează stereotipurile faţă de femei şi bărbaţi şi cum e percepută discriminarea prin prisma experienţelor istorisite de aceştia. Cercetarea mea deţine la bază un set de teorii ale unor autori care s-au remarcat prin diferite studii referitoare la societatea actuală bazată pe diferenţe de gen şi la mediul Poliţiei, respectiv al Armatei. Unii dintre autorii aleşi sunt următorii: Laura Grunberg (2010), care vorbeşte despre diferenţele de gen care sunt menţinute în actualitate de către societate pentru a putea fi implementate într-un mod eficient. Mihaela Miroiu (2004) ne vorbeşte despre diferenţele apărute intre ocupaţiile feminine şi cele masculine, femeile fiind învăţate încă de la o vârstă fragedă că aceste cariere sunt pentru bărbaţi. În realizarea lucrării am utilizat drept metodă de a afla opinii din interiorul acestor cariere, respectiv poliţieneşti, interviul. Astfel, am rugat câteva persoane, în număr de 10, să îmi povestească experienţele lor din câmpul muncii. Cinci dintre aceste persoane lucrează în Poliţie, iar celelalte cinci lucrează în Armată. În urma analizei celor 10 interviuri, am putut remarca trei secţiuni în scopul evidenţierii tipologiilor analizate în interpretare.

 

Joci cum îți cânt eu. Analiză de conținut cantitativă

Oana Maria Sava

Licență II, Sociologie

savaoanamaria@gmail.com

 

Această lucrare își propune să răspundă la întrebările: Ce fel de mesaje transmite un cântăreț adolescenților cu privire la feminitate și masculinitate? Dar o cântăreață? Am fost ghidată, în principal, de lucrarea “Gender Advertisements” (Goffman, E., 1979), care arată cum femeile sunt mai frecvent sexualizate și prezentate drept neajutorate și dependente în reclame decât bărbații. Am realizat o analiză de conținut cantitativă, pornind de la versurile a 100 de melodii, interpretate de doi cântăreți de sex opus, foarte apreciați de adolescenți (50 de melodii cântate de Justin Bieber, iar 50 cântate de către Taylor Swift). Sexualizarea femeii a fost foarte prezentă, la fel ca pasivitatea ei și ca stereotipuri ce o plasează într-o poziție de inferioritate.

 

Cum se construieşte genul prin naraţiune în serialul Game of Thrones

Stan Mihaela Raluca

Licență III, Resurse Umane

smraluca@yahoo.com

 

În această cercetare am studiat modul în care se construieşte genul feminin prin naraţiune în serialul Urzeala Tronurilor, pornind de la conceptele de dinamică şi rol de gen, agentitate, frumuseţe, arhetip şi autoritate. Teoriile de la care am plecat sunt cele despre gen, cum ar fi lucrările Laurei Grunberg; strict pe tema mea, m-am ghidat după cercetările sociologice referitoare la eroinele din Urzeala Tronurilor, cele mai relevante fiind „Women in Game of Thrones: Power, Conformity and Resistance”, de V. Frankel, şi „A Game of Genders”, de R. Jones. Folosesc metoda analizei calitative, aplicată pe episoadele din primele şase sezoane ale acestei producţii TV. Serialul Game of Thrones construieşte modele de feminităţi complexe şi dinamice prin naraţiune, conferind protagonistelor sale agentitate şi motivaţia de a acumula autoritate în ciuda obstacolelor.

 

Homosexualitatea adolescenților în relația dintre părinți

Luiza-Gabriela Stancu

Licență II, Asistență socială

luiza.gabriela.stancu@gmail.com

 

Obiectivul lucrării de faţă îl reprezintă o perspectivă îndrăzneaţă de a privi efectele divorţului. Notabil este faptul că doresc, prin intermediul acesteia să identific aspecte noi, perspective diverse studiate în materialele de specialitate şi validarea unei păreri proprii. Teoria propusă de mine în urma unui studiu asupra problematicii efectelor divorțului arată faptul că la vârsta adolescenței, tinerii își pot dezvolta o sexualitate deviantă ce se întemeiază pornind de la premisa că în momentul în care cei doi părinți pornesc la drum fiecare în direcția lui, iar acesta este încredințat prin decizie judecătorească la unul dintre aceștia, modalitatea de autopercepere se modifică în raport cu relația lui alături de mamă, respectiv tată, deci dezvoltarea lui stă în mâinile părinților și relației dintre ei. Ca metodologie folosesc ca prim instrument chestionarul, deoarece sunt interesată, în primul rând ca rezultatul să fie cantitativ, însă, prin flexibilitatea întrebărilor îmi propun să abordez şi o perspectivă care să-mi permită şi o viziune calitativă care mă va ajuta să colectez rezultatele înregistrate. Dorinţa mea principală este de a-mi valida teoria cu care vin în întâmpinare asupra acestei tematici atât de vaste, divorţul. Concluzia principală se fondează pe baze teoretice şi doresc să susţin ceea ce afirm prin material şi rezultate care să ducă mai departe la o altă perspectivă a efectelor generate de separarea părinţilor după divorţ şi nu numai. Îmi doresc, ca prin această cercetare să demonstrez câteva aspecte pe care le consider prea puţin explorate sau asupra cărora nu s-au “avântat” şi alţii să le studieze şi să emită o asemenea teorie.

 

Despre manuale și vârste

Iuliana Florentina Tănase

Licență III, Resurse umane

t.iuliana_florentina@yahoo.in

 

În cercetarea pe care doresc să o prezint analizez cantitativ și calitativ imaginile din manualele de Educație Civică spre a determina frecvența apariției persoanelor de vârsta a treia și ipostazele în care acestea sunt prezentate. Pornind de la premisa că vârsta a treia este slab reprezentată în manuale, iar în instanțele în care apare sunt promovate stereotipuri negative, lucrarea mea se uită mai atent la imaginile cu persoane de vârsta a treia și dorește să afle cum sunt acestea portretizate. Imaginile le voi analiza atât din perspectivă ageistă, cât și îmbinând ageismul cu sexismul, întrucât la nivel de societate am observat diferențe chiar și între genuri în materie de stereotipuri pentru vârsta a treia. Mă aștept ca Ageismul să nu fie mesajul principal al autorilor, editorilor sau ilustratorilor, dar ca el să existe în aceste manual.

 

Reprezentări ale masculinităților

Luiza Tanase

Master II, Cercetare sociologică avansată

tanaseluiza86@yahoo.com

 

În acest studiu voi explora reprezentările masculinităţilor identificate în discursul unor băieţi şi bărbaţi. Perspectiva tradiţională asupra rolurilor de gen şi a imaginii bărbatului este în continuă schimbare în paralel coexistând cu imaginea masculinităţilor îngrijirii caring masculinities) (Belghiti-Mahut, Sophia, et. al, 2013; Scambor Elli, et al., 2014). Conceptele pot reprezenta o modalitate de înţelegere a nuanţelor de  reprezentări ale masculinităţilor poziţionate între masculinităţile tradiţionale şi de îngrijire. Prin intermediul interviurilor voi identifica reprezentări ale masculinităţilor prezente în discursul unor băieţi şi bărbaţi din mediul urban. Necesitatea acestui studiu apare din nevoia de a înţelege reprezentările masculinităţii în contextul social în schimbare. Identităţile masculine prezintă transformări de-a lungul timpului odată cu implicarea femeilor în afara planului familial. De asemenea, voi identifica și tipuri de băieți/ bărbați care apar descriși în discursuri. Mai mult, prin acest studiu doresc să explorez felul în care sunt reprezentate procesele de trecere de la băiat la bărbat, tocmai pentru a avea o înţelegere asupra contextelor implicate în această schimbare. Prin următoarele întrebări voi obţine informaţii folositoare în înţelegerea reprezentărilor de masculinitate: Cum se construiește masculinitatea prin discursul participanţilor? Cum  este definită masculinitatea? Cum sunt definite identităţile de gen în discursul băieţilor şi bărbaţilor? Care sunt reprezentările de gen ale bărbaţilor în contextul relaţiilor de cuplu?

 

Studiu al reprezentărilor de gen în versurile şi videoclipurile pieselor muzicale

Beatrice Alexandra Turcu

Licență II, Resurse umane

turcubeatrice96@yahoo.com

 

În cercetarea pe care am realizat-o am urmărit felul în care sunt prezentate feminităţile în raport cu masculinitățile dar si  pentru a vedea dacă există inegalitate de gen atât în muzica românească pop, cât şi în hip-hop-ul românesc. Printre autorii citaţi în această lucrare se numără Laura Grunberg, de unde m-am putut sprijini cu partea teoretică despre gen şi societate, dar şi Lazăr Vlăsceanu, prin cartea sa ,,Societatea ȋn schimbare”, care a constituit un real suport pentru mine. Pe lângă asta, am consultat şi numeroase pagini web pentru a înţelege mai bine anumite aspecte cu privire la inegalitatea de gen, ce reprezintă cultura, dar şi istoria muzicii pop şi hip-hop. Cercetarea are ca obiect de studiu 100 de piese muzicale ale celor două genuri muzicale alese, şi anume hip-hop şi pop. Piesele celor două genuri muzicale au fost din România. Aceste piese muzicale au fost alese astfel încât să cuprindă cât mai bine reprezentarea de gen, felul în care sunt văzute femeile în cele două genuri muzicale. Ca şi metodă folosită pentru a răspunde întrebărilor de cercetare am utilizat analiza de conţinut. Rezultatele cercetării au dus la concluzia că în videoclipurile pieselor muzicale cel mai des este prezentat genul feminin. În muzica pop, genul este reprezentat mai echilibrat din punct de vedere numeric decât în genul muzical hip-hop. Videoclipurile pieselor muzicale folosesc construcţii stereotipice, femeia este văzută ca fiind incapabilă, este înjosită, iar bărbatul este văzut ca persoană cu putere decizională.

 

De la Vârstnici Bolnavi la Super-bunici. O tipologie a reprezentărilor vârstnicilor în reclamele video românești

Simona Nicoleta Vulpe

Licență III, Sociologie

mona.vulpe@gmail.com

 

În această lucrare am studiat reprezentările vârstnicilor în 70 de reclame video românești pentru a identifica o tipologie a acestor reprezentări. Am diferențiat între tipuri de reprezentări care se adresează vârstnicilor, ca public țintă și tipuri de reprezentări care se adresează altor grupuri de vârstă. Metoda de cercetare pe care am utilizat-o în elaborarea lucrării este analiza de conținut cu o abordare dominant calitativă, dar incluzând și elemente de cuantificare. Am inclus în analiză toate reclamele identificate cu personaje vârstnice, în intervalul 2000 – 2016, explorând reclamele difuzate pe YouTube. Reclamele pe care le-am selectat promovează medicamente și farmacii, fonduri de pensii private, precum și alte tipuri de produse sau servicii pe care le-am grupat în categoria Diverse. Am pornit de la studiul lui Erving Goffman asupra afișărilor de gen din reclamele printate și am introdus conceptul de afișări de vârstă. Am pus accentul pe construcția socială a vârstei, pe dublul standard de gen al îmbătrânirii și pe normele sociale ale îmbătrânirii pozitive. Tipologia pe care am identificat-o este formată din 5 tipuri de reprezentări ale vârstnicilor: Super-bunici, Retrași, Bolnavi, Amuzanți și vârstnici High-tech. În funcție de tipul de produs sau serviciu promovat și de publicul căruia i se adresează reclamele, tipurile de reprezentări variază. Astfel, reclamele adresate vârstnicilor apelează la tipuri variate de reprezentări, cel mai frecvent tip pe care l-am întâlnit în analiza mea fiind vârstnicii Bolnavi. Reclamele al căror public este format din categorii variate de vârstă utilizează mai frecvent tipurile de reprezentări Amuzanți, Bolnavi sau Super-bunici.

 

Secțiunea Sănătate, migrație și interacțiune

Fântânele, Berlin, Toulouse: Construction of a transnational ethnoreligious community

Natanael Alexandru Bitiș

Master II, Antropologie, dezvoltare comunitară și regională

natibitis@yahoo.com

 

În textul de față voi analiza felul în care se construiește comunitatea transnațională a romilor care provin din satul Fântânele (Dâmbovița). Având în vedere că un număr semnificativ dintre romii care provin din satul Fântânele locuiesc în București, Berlin sau Toulouse, în acest text urmăresc felul în care formează această comunitate transnațională. Urmez în parte traiectoria studiilor de migrație transnațională (Levitt & Jaworsky 2007; Levitt & Schiller 2004), coroborat cu studii cu spațiul transnațional în penticostalism (Schüler 2008). Reflecțiile cu privire la aceste text vin în urma ultimilor 3 ani de cercetarea etnografică a aceste comunități, din mult timp petrecut împreună cu ei, din observații și interviuri. Comunitatea transnațională de romi din Fântânele reprezintă o construcție etnico-religioasă, în care aceste elemente contribuie la organizarea comunității într-un mod transnațional.

 

Cât de influenţaţi suntem de doi iepuri?

Elena-Loredana Dobrea

Licență II, Resurse umane

dobrealoredana02@gmail.com

 

Prin lucrarea de cercetare vreau să prezint participanţilor în ce măsură oamenii cu funcţii înalte pot influenţa ascultătorii. Ce anume creează această situaţie? Modul în care oamenii apreciază/agreează vorbitorul, modelează percepţia asupra unor informaţii. Rezultatul fiind acela că părerile personajelor publice sunt considerate fie pozitive fie negative într-o măsură discrepantă. Am urmat un set de mai multe teorii despre influenţă socială. Metoda de cercetare folosită este triangularea (experiment, focus grup – a avut loc în cadrul seminarului de la facultate şi analiza de conţinut). Concluzia principală a lucrării este aceea că părerea oamenilor poate fi influenţată de către statutul persoanelor care aduc anumite afirmații în mediul public.

 

Sindromul burnout între factorii de risc și strategiile de coping

Drăghescu (Panescu) Monica Helena

Master II, Consiliere în Asistență Socială

panescu_monica@yahoo.com

 

Serviciile de îngriji paliative ocupă un rol important în viața pacienților care suferă de o boală incurabilă, aflați în stadiul  final al vieții lor. Dacă în trecut aceste servicii se raportau la  pacienții aflați în stadiul final al bolii, în prezent acestea preiau pacienții încă din faza incipientă a bolii. Furnizorii din serviciile de îngrijiri paliative se confruntă zilnic cu suferința și moartea pacienților, cât și cu alte situații de stres care duc la instalarea sindromului de epuizare profesională, numit și sindromul burnout. Obiectivele acestui studiu sunt de a explora experiențele specialiștilor prin identificarea factorilor care determină apariția sindromului burnout, a strategiilor de coping ale specialiștilor și modul în care aceștia le folosesc pentru a face față situației de stres prin care trec la locul de muncă. Se presupune că epuizarea profesională afectează starea de sănătate a angajaților, cât și calitatea muncii depuse. Specialiștii care nu beneficiază de strategii de coping sunt predispuși apariției sindromului burnout. Cercetarea a fost realizată în două Centre de îngrijiri paliative și anume: Sfânta Irina din Comuna Voluntari și Hospice Casa Speranței din București, unde au fost selectați un număr de 10 angajați, atât bărbați cât și femei, care se confruntă cu stresul la locul de muncă și pot fi afectați de sindromul burnout.  Pentru realizarea cercetării am optat pentru un studiu calitativ, folosind metodele: studiu de caz și observația. Ca instrument  pentru realizarea cercetării am optat pentru interviul semistructurat. Interviurile au fost înregistrare audio și transcrise manual. Datele au fost analizate prin realizarea comparației dintre cele 2 centre, fiind utilizată literatura de specialitate pentru a sprijini interpretările. Angajații din ambele centre de îngrijiri paliative se confruntă cu mai mulți factori de stres, care în general sunt identici. Strategiile de coping utilizate de fiecare sunt diferite, în funcție de personalitatea fiecăruia și de pregătirea profesională și ele reduc în mare parte stresul, dar nu-l elimină în totalitate. O parte dintre persoanele intervievate au mărturisit că acest interviu le-a făcut bine, prin faptul că au discutat despre munca fizică și emoțiile pe care le trăiesc. În urma cercetării realizate s-a confirmat ipoteza referitoare la faptul că specialiștii nu dispun de strategii de coping adecvate și sunt afectați de sindromul burnout.  În ambele centre nu există în momentul de față supervizare. O parte dintre specialiștii care au luat parte la cercetare, nu au știut semnificația termenului burnout, demonstrând astfel lipsa pregătirii formale și informale. Nevoia de supervizare nu depinde de vechimea personalului, de vârstă, de experianța fiecăruia, ci este un factor important în reducerea stresului la locul de muncă.

 

Erving Goffman’s theory on discrepant roles in The presentation of self in everyday life on William Shakespeare’s Hamlet, the prince of Denmark

Mara Folcic

Licență I, Antropologie

marafolcic@gmail.com

 

Eseul „Erving Goffman’s Theory on Discrepant Roles in The Presentation of Self in Everyday Life on William Shakespeare’s Hamlet, the Prince of Denmark” reprezintă un studiu al teoriei rolurilor discrepante propusă de Erving Goffman în contextul piesei de teatru Hamlet, Prințul Danemarcei¸ scrisă de William Shakespeare. Inițial, lucrarea prezintă teoria lui Goffman, analizând cu precădere trei aspecte principale legate de rolurile discrepante: clasificarea secretelor prin prisma funcțiilor pe care acestea le îndeplinesc, prezentarea pozițiilor/regiunilor pe care indivizii le pot ocupa în cadrul interacțiunilor sociale și ‚rolurile’ sociale dezvoltate în raport cu informațiile posedate și pozițiile deținute. În continuare, eseul se folosește de fundamentul teoretic prezentat pentru a analiza interacțiunile sociale din drama shakespeareiană Hamlet, Prințul Danemarcei. Acestea au ca nucleu discrepanța dintre rolurile sociale ale personajelor și comportamentele pe care aceștia le exprimă, în raport cu diferite informații secrete. Lucrarea are ca scop principal studiul sociologic al contextului propus de Shakespeare. Cu toate acestea, un obiectiv secundar al lucrării este acela de a analiza din punct de vedere literar felul în care este ‚manifestată’ discrepanța dintre rolurile personajelor. În acest sens, eseul nu intenționează să testeze veridicitatea unei ipoteze sociologice prin prisma unor metode și tehnici de cercetare sociologică ci, propune studiul legăturilor sociale prin intermediul modelului dramaturgic înaintat de Goffman, printr-o abordare analitic-literară.

 

Analiza determinanților intenției de revenire a migranților români

Andrada Ionescu

Master I, Cercetare sociologică avansată

ionescuandradamihaela@yahoo.com

 

Prezentul studiu asupra factorilor determinanți ai intenției de revenire a românilor din străinătate, bazat pe analiza secundară a datelor culese în cadrul proiectului ,,Valori ale migraților” (ICCV, 2008), are ca scop decelarea importanței relative a elementelor care caracterizează gradul de adaptare la societatea-gazdă (cunoașterea limbii, deținerea permisului de rezidență, statutul ocupațional, intensitatea relațiilor sociale cu nativi) sau care descriu structural acțiunea de migrație (valul de migrație căruia i se încadrează respondentul, numărul de membri ai familiei rămași în țară). Actualitatea analizei rezidă în aprofundarea cunoașterii referitoare la migrația de revenire, prin conceptualizarea fenomenului studiat potrivit liniei de gândire propuse de economia neoclasică, noua economiei a migrației pentru muncă, structuralism sau transnaționalism (Cassarino, 2004; Dustmann&Weiss, 2007; Carling&Pettersen, 2014), într-un demers analitic relevant pentru agenda politicilor europene, sensibilă la problemele ridicate de reintegrarea foștilor migranți în societățile de origine. Din punct de vedere metodologic, studiul se sprijină pe specificarea teoretică a unui model de regresie logistică multinomială, aplicat bazei de date ,,Valori ale migranților” (realizat de European Values Study Group, 2008). Concluziile analizei de regresie susțin asumpția că migrația de revenire este un fenomen complex, multidimensional, cu determinări multiple, rezultate din interacțiunea ideologiei de tip transnațional, dobândite de migrant și a factorilor structurali care au motivat migrația, identificați la nivelul grupului familial sau al gospodăriei. Tipologia propusă evaluează gradul de structurare a intenției de revenire în țară a migranților intervievați în cadrul sondajului, probându-și utilitatea pentru un studiu viitor, din perspectivă comparativă, folosind datele valului 2005-2006 ale World Value Survey.

 

Impactul condițiilor de muncă asupra bunăstării mentale a angajaților

Ionela-Valentina Joița

Licență III, Managementul organizațiilor și marketing

ionelajoita5@gmail.com

 

Am ales să studiez această temă deoarece la locul de muncă petrecem o mare parte din timp și consider că are o mare importanță în ceea ce privește bunăstarea mentală a indivizilor. Condițiile de muncă pot influența bunăstarea angajaților și sunt de părere că este interesant de observat această relație. Organizația Mondială a Sănătății a definit bunăstarea mentală pozitivă drept reușita de a face față stresului din viață, capacitatea de a realiza o muncă productivă, în același timp aducând o contribuţie comunității. Un alt aspect foarte important este capacitatea de a avea o relație bazată pe satisfacție reciprocă. Bunăstarea mentală este descrisă ca fiind un construct complex care funcționează pe baza a două perspective distincte: perspectiva hedonică, care se focusează pe experiențele subiective ale fericirii și satisfacției cu viața și perspectiva eudaimonistă, care se focusează pe autorealizări și pe funcționarea pozitivă.( Tennant R., Joseph S & Stewart-Brown S, 2006). Termenul de bunăstare mentală se referă și la a poseda o percepție corectă cu privire la lucruri, a avea  capacitatea de a controla evenimentele importante. Mai concret, ceea ce individul vede, corespunde întocmai cu ceea ce este de fapt. Datele pe care le voi utiliza sunt culese prin intermediul aplicării Sondajului European privind condițiile de muncă, efectuat de către Eurofound. Cercetarea prezintă o imagine a locurilor de muncă din mai multe țări europene și a fost realizat în șase etape. Primul sondaj a fost în anul 1991 la care au participat doar 12 țări. Celelalte cinci cercetări au avut loc în anii 1995, 2001, 2005, 2010 și 2015. La ultimul sondaj, cel din 2015 au fost incluse 35 de țări, 28 de state membre UE, dar și țări precum Elveția, Norvegia, Albania, Muntenegru, Serbia, Turcia și fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. Au fost intervievate în jur de 44.0000 persoane active pe piața muncii, iar în funcție de mărimea țării, eșantionul a cuprins între 1000 si 3300 de persoane din fiecare țară. Populația țintă din fiecare țară pentru EWCS6  au fost toți indivizii cu vârsta peste 15 ani, al căror domiciliu obișnuit se află pe teritoriul țării incluse în sondaj și care au realizat cel puțin o oră de lucru în vederea obținerii unui salariu. Acest sondaj oferă cele mai multe detalii privitoare atât la aspecte de organizare a muncii, la riscuri fizice și psihosociale, cât și la echilibrul dintre viața profesională și cea personală, la sănătate și stare de bine, iar principalele scopuri au fost propria evaluare de către angajați a vieții profesionale și dezvoltarea unor politici europene în ceea ce privește calitatea muncii. De asemenea, dimensiunea de gen a reprezentat o preocupare importantă. Variabila dependentă utlizată în analiză este bunăstarea mentală, iar variabilele independente sunt evaluarea venitului și relațiile cu colegii de la locul de muncă. Am ales aceste două variabile independente deoarece consider că motivația extrinsecă, venitul este foarte important în viața indivizilor și sunt de părere că poate afecta cu usurință bunăstarea mentală. Variabila relațiile cu colegii de la locul de muncă ține de motivația intrinsecă și consider că este mult mai plăcut și îți dă o stare mai bună comunicarea cu colegii. Pornind de la ideea că relaționarea este foarte importantă în viața noastră și din cauza faptului că petrecem foarte mult timp la job, consider că bunăstarea mentală poate fi în legătură cu relațiile sociale de la locul de muncă. Variabilele de control pe care le voi utiliza în analiză sunt următoarele: sexul, educația și venitul. Mă aștept ca relațiile bune cu colegii de muncă și evaluarea venitului să determine în rândul angajaților un scor ridicat al  bunăstării mentale.

 

Like, Share & Amin! Propagandă și misionariat online

Claudiu Laibiuc

Master I, Cercetare sociologică avansată

laibiuc.claudiu@gmail.com

 

Lucrarea explorează construcția autorității online, mai precis potențialul de influență a unui preot ortodox în online-ul românesc, modul în care se naște un astfel de personaj și relațiile pe care și în care se lansează. În ce măsură o autoritate tradițională mai este valabilă în noile medii de comunicare? Noile tehnologii contestă sau confirmă o autoritate de acest tip? Cine sunt cei care accesează astfel de personaje? Sunt doar câteva întrebări la care răspund. Online-ul de tip religios este o componentă a mai largului spațiu virtual, forțat să se formeze sub influențele societății puternic tehnologizate. Indivizii transpun ansamblul practicilor, informațiilor și relațiilor din mediul offline în conținut online, depășind granițele temporale și spațiale, formându-se noi comunități vaste ce pot accesa și distribui aceste informații. De asemenea, deschiderea câmpului religios în online ridică problema tradiționalului și a punerii acestuia sub semnul întrebării. Perspectiva din prisma căreia am ales să analizez subiectul este interacționismul simbolic, întrucât fenomenul presupune existența unei figuri centrale ce înglobează o simbolistică complexă, constitită cu precădere în limbaj, conținut prezentat și atitudini în relațiile cu ceilalți membri ai comunității virtuale. Metodologia studiului este una mixtă, cu caracter calitativ și îmbină cyber-etnografiere, terenul cercetării fiind un habitat online – rețeaua de socializare Facebook, quasi-experiment – crearea unui loc strategic de cercetare (SRSs), anume a unei pagini de preot ortodox și provocarea de date într-o manieră intervenționistă, prin discursuri și luări de poziții în timpul unor evenimente de importanță socială generală, observație și analize de conținut pe mai multe paliere, bazate pe relațiile cu utilizatorii. Cercetarea concluzionează că online-ul românesc oferă un potențial prescris de abordare și audiență pentru autoritățile tradiționale de tip religios, fiind un mediu folosit atât pentru misionariat, cât și pentru propagandă, existând vizibile interferențe politice în discursul religios, în principal de extremă-dreapta. Personajul este accesat pentru a articula un anumit tip de discurs, pentru a întări credințe personale, însă cu consecințe nesemnificative, în momentul de față, în plan real.

 

Profilul și nevoile consumatorului compulsiv de alcool din România

Daniela Mihăilescu

Master II, Consiliere în asistența socială

danielamihailescu506@gmail.com

 

Consumul abuziv de alcool reprezintă o problemă devenită cronică pentru societatea românească iar conform statisticilor făcute de către OMS cam toți cetățenii României sunt afectați direct sau indirect de acest flagel. Prin cercetarea propusă în lucrarea prezentă doresc să conturez un profil al consumatorului abuziv de alcool din România în vederea identificării nevoilor acestui tip de grup social. Nevoi ce vor fi analizate în vederea elaborării unui draft de strategie națională pentru reducerea consumului abuziv de alcool ce va fi supusă atenției forurilor abilitate pentru luarea unei decizii în această problematică. Cadrul teoretic ce stă la baza acestui studiu are în vedere: modelul social al lui Peele (1985) conform căruia nu substanța sau comportamentul sunt responsabile de producerea adicției ci modul în care persoana interpretează această experienţă şi cum răspunde la nivel fiziologic, emoţional şi comportamental la respectivele substanţe; teoria învățării sociale, A Bandura. Această teorie explică consumul ca fiind un fenomen de dobândire ce urmează modelele de învățare prin condiționare clasică, operantă și prin imitare. Pentru analiza datelor s-a folosit metoda anchetei sociale prin tehnica chestionarului. Cercetarea s-a finalizat cu prezentarea unui portret sociologic sumar al consumatorului român de alcool și listarea nevoilor identificate la acesta.

 

Automedicația: cine și de ce o practică?

Ioana Andreea Militaru

Licență III, Sociologie

militaru.aioana@yahoo.com

 

În lucrarea mea de licență am ales să vorbesc de automedicație și despre factorii care influențează acest comportament. Am ales această temă deoarece mi se pare că acest comportament este unul întâlnit în mod frecvent în rândul indivizilor. Automedicația este un comportament însuși de către indivizi atunci când sesizează  sau vor să îmbunătățească o problemă legată de sănătatea. În lucrarea mea, voi aborda în special automedicația cu antibiotice. Pentru că vreau să aflu care sunt factorii care influenteză automedicația, mă voi referi atât la conceptul de ”health literacy”, cât și la statutul socioeconomic. Cercetarea mea se bazează pe analiza secundară a datelor cantitative. Datele pe care le folosesc au fost culese în cadrul Eurobarometrului Special 445 din 2016. Cercetarea a fost realizată pe cele 28 de state membre ale Uniunii Europene. Numărul total al respondenților a fost de 27.969 iar numărul respondenților din România a fost de 1.014. Din această cercetare voi folosi variabilele care fac referire la următoarele concepte: automedicație, health literacy și statut socioeconomic. În România, ca și în restul țărilor, cercetarea s-a realizat cu persoane care avea împlinită vârsta de 15 ani. Datele au fost culese 09.04.2016-18.04.2016. În cercetarea mea, mă aștept ca între automedicația și nivelul ”health literacy” să existe o relație. Consider că cei care au nivel ridicat de health literacy, nu vor folosi automedicația. Mă astept ca statutul socioeconomic să influențeze automedicația. Cred că cei care au un nivel de educație scăzut vor apela la acest comportament.

 

Abuzul asupra copiilor cu deficiențe de vedere în școală

Elena Mototolea

Master II, Consiliere în asistență socială

elenamototolea@yahoo.ro

 

Pornind de la exemplul din familia mea, de la experiența surorii mele care este deficientă de vedere mi-am propus în lucrarea de disertație să explorez mai mult impactul afectiv pe care copiii, elevii cu deficiențe de vedere îl au în urma diverselor abuzuri asupra lor de care aceștia au parte în școală, liceu, și cum sunt influențate pespectivele de viitor ale tinerilor, având ca reper acest aspect. Imi propun să descopăr care sunt consecințele psihologice, problemele emoționale ale acestor copii în urma evenimentelor neplăcute din viețiile lor. Obiectivul general al cercetării presupune  identificarea dificultăților întâmpinate de persoanele cu deficiențe de vedere  – sub formă de violență, abuz, neglijență, tratare diferită, discriminare sau încălcarea drepturilor lor – în mediul școlar și dorința de a veni, de a interveni în ajutorul acestora prin consiliere, și de a-i ajuta să depășească anumite dificultăți de genul acesta cu care s-au confruntat, se confruntă sau se vor confrunta, și de a-i încuraja și de a-i ajuta să-și recapete stima de sine și încrederea în ei, în abilitățile, talentele și capacitățile lor. Am definit diferite forme de abuz, percepția persoanelor cu deficiențe de vedere, și am evidențiat legislații și instituții ca metode de intervenție în cazul violenței asupra copiilor cu handicap. Metoda de cercetare este calitativă, interviul semistructurat și o selecţie a subiecţilor de tip „bulgăre de zăpadă”. Universul cercetării a fost centrat pe tinerii cu deficiențe de vedere, cu handicap grav, din mediul școlar, cu vârsta cuprinsă între 18 și 25 ani. Interviul a fost aplicat la șapte subiecți, structura ghidului de interviu cuprinde cinci teme: esențiale de discuție, pe care le-am dezbătut prin intermediul a 17 întrebări deschise. În urma cercetării mele am identificat impactul emoțional, trauma psihică asupra copiilor cu deficiențe de vedere, cu handicap grav, efectele negative dar și efectele pozitive asupra acestora în urma diferitelor forme de abuz suferite, dar și nevoile lor primordiale de a fi ascultați, consiliați, iubiți, înțeleși, de fi valorificați de către ceilalți din jurul lor, de a le acorda importanță și de a-i face să se simtă utili, folositori.

 

Abundență de resurse și prezentarea diasporei în fenomene de migrație – presa națională ca meta-organ de simț al organismului social

Cris Octavian Panțu

Licență II, Antropologie

cris.pantu@solidnet.ro

 

Obiectivul cercetării este compararea prezentării diasporei în interiorul societății românești – diaspora dintr-o anumită regiune – cu indicatori macroeconomici ai respectivei regiuni. Cercetarea de față consideră că societatea – statul – este un organism viu care prezintă atributele generale ale viului – în particular reproducerea. Perspectiva statului ca organism are o istorie lungă, începând cu Aristotel și continuând cu A. Comte, E. Durkheim. H. Spencer, Rudolf Steiner etc. Este adevărat că, de obicei accentul este pus pe perpetuarea statului, supraviețuire, creștere și mai puțin pe evoluția și reproducerea organismului social. Cercetarea de față studiază legătura între fenomenul diasporei – văzută ca o formă de reproducere a societății – și anumiți indicatori macroeconomici ai zonei de emigrare. Metoda este cea a anchetei sociale iar ca tehnică folosesc analiza de conținut a documentelor – un eșantion de 150 de articole de ziar din presa românească pentru intervalul 2006 – 2015 respectivi graficul indicilor bursieri – FTSE-MIB, DAX 30, Dow Jones – pentru perioada respectivă. Criza de resurse existente într-o anumită zonă – țară – duce la o prezentare negativă a diasporei din acea zonă în interiorul societatății mamă. Este posibil ca acest fel de prezentare să se traducă într-o decizie individuală de a opri emigrarea respectiv, la nivel societal, într-o ”dorință” de oprire a reproducerii societății în acea zonă.

 

Tot răul e spre bine?

Iulia-Mihaela Staiu

Licență II, Sociologie

staiu.mihaela@yahoo.com

 

Obiectivul cercetării a fost unul multiplu, plecând de la încercarea de a arăta că toți cei care renunță la consumul de droguri au trecut printr-o experiență foarte dură, am reușit să culeg și alte date. De exemplu, comportamente diferite de consumatori în funcție de generația din care aceștia fac parte sau modul prin care unii ajung să experimenteze drogurile de mare risc. Cercetarea conține definirea ori dezbaterea diverselor teorii/ concepte (de exemplu cel de „Gateway drug” sau diferențele dintre toleranță, obișnuință, dependență și abuz), definirea lor fiind importantă pentru analiza ulterioară a datelor. Pentru culegerea datelor am ales ca metodologie interviul, considerând că în contextul acestei cercetări dialogul cu respondenții este esențial. Am aplicat interviul pentru cinci persoane, de sex, vârstă și ocupație diferită, dar și cu un comportament de consumator diferit. Datele s-au dovedit a fi utile pentru a-mi atinge obiectivul inițial, urmând ca în analiză să vorbesc despre fiecare consumator, comparând și dezbătând situațiile. Concluziile mi-au arătat cum cei care au consumat droguri de mare risc, au renunțat la acest comportament după ce au avut experiențe foarte rele, experiențe ce le-au pus viața în pericol. De asemenea am descoperit în spusele celor intervievați, că nu drogurile mai puțin periculoase te trimit spre cele grele, acest lucru este depedent de caracterul persoanei, iar acesta este în linii mari cel mai important aspect, caracterul, educația și tăria.

 

Secțiunea Cultură politică, geopolitică și altele

Siria. Cum am ajuns aici.

Petre Vlad Irimie

Master I, Studii de securitate

irimie.vlad15@gmail.com

 

Lucrarea de faţă utilizează complexitatea şi dinamica conflictului din Siria, folosindu-l ca un studiu de caz ideal pentru a analiza trei dintre cele mai influente şcoli de gândire ale relaţiilor internaţionale: realismul, constructivismul şi liberalismul. Studiul recunoaşte faptul că acest război este unul cât se poate de dur şi de complicat, comportând nenumărate interpretări ale evenimentelor, ceea ce face foarte dificil pentru mulţi să înţeleagă de ce acest conflict este încă unul aprins, cauzând zilnic victime şi atrocităţi greu de imaginat. Cu un profund caracter teoretic, studiul propune o abordare şi o analiză succesivă a celor trei paradigme şi a modului în care acestea se completează reciproc în aplicarea lor asupra războiului din Siria. Concluzionând, printr-o abordare flexibilă a teoriilor amintite, cu clare diferenţe ontologice şi epistemologice, îmi propun să analizez cum putem privi probabil cel mai dur conflict al zilelor noastre prin “lentilele” realismului, constructivismului şi liberalismului, pentru ca la final să putem răspunde la întrebarea: “Cum am ajuns aici?”.

 

Afganistan prin ochii unui specialist EOD

Cristian Vlad Nicolae

Licență I, Antropologie

nicolae_vlad96@yahoo.com

 

In cadrul Sesiuni de Comunicari Stiintifice a Studentilor doresc sa prezint un material video ce consta intr-un interviu exploratoriu cu un soldat al diviziei de genisti ce a activat in teatrul de operatiuni Afganistan. Scopul acestuia este de a observa anumite tendinte si perceptii despre spatiul respectiv in ideea construirii unei viitoare cercetari. Pentru interviu am construit un ghid avand ca punct de plecare teoretic doua dintre textele necesare seminarului “Metode de cercetare etnografica. Text etnografic” si anume Handbook of Methods in Cultural Anthropology, Russe H. Bernard si The Craft of Research, Wayne C. Booth. Motivatia din spatele interviului este faptul ca in contextul geo-politic actual domeniul militar ia o amploare din ce in ce mai mare si  prin a il aduce in atentia audientei creste astfel constiinta colectiva. Materialul contureaza atat o realitate sociala a teatrulul cat si trairile unui subiect implicat in acest fenomen. Concluzia trasa in urma interviului este ca desi ne sunt accesibile anumite informatii despre conflictul din Afganistan, exita o diferenta considerabila intre ce se intampla acolo si ce ne este disponibil.

 

Incursiune în cultura politică din România: o analiză contextuală

Ana Maria Nițu & Costin Adrian Cace

Licență II, Sociologie

anna.nitu97@gmail.com

costincace@gmail.com

 

Această cercetare își propune analiza stadiului actual al culturii politice din România prin testarea elementelor de identitate ideologică. Ne-am bazat cercetarea pe teoriile despre cultura politică ale lui Almond și Verba, atât din cartea “The Civic Culture in Five Nations” (1963), cât și din „The Civic Culture Revisited” (1980)  aceștia fiind cei care au adus cele mai semnificative contribuții cu privire la conceptul de cultură politică, plecând de la cele trei dimensiuni ale culturii despre care Talcott Parsons vorbea în cartea sa „Sistemul Social” (1951). O altă idee de la care am plecat, este cea a lui Mattei Dogan în „Erodarea încrederii în democrațiile avansate” (1998) articol publicat în Revista de Cercetări Sociale, în care acesta, analizând democrația din mai multe state cu istoric democratic, concluzionează că există o tendința de erodare a încrederii cetățenilor în clasă politică, partide cât și instituțiile statului. În vederea realizării acestei cercetări am utilizat metoda anchetei sociologice bazate pe chestionar și focus group. Concluzia principală a acestei lucrări este că nivelul culturii politice în România este unul scăzut din cauza mai multor factori precum socializarea primară, mass media, lipsa unor figuri intelectuale reprezentative, sau imaginea generală nefavorabilă a clasei politice românești.

 

Văd dublu? Gemenii și vestimentația

Alina Silion & Oana Silion

Licență I, Resurse umane

o_silion@yahoo.com

 

Obiectivul cercetării noastre este descoperirea motivelor care stau la baza deciziei gemenilor de a nu adopta aceeași vestimentație în viața de zi cu zi. Deoarece nu există studii pe tema cercetării noastre ne-am ghidat după teorii despre vestimentație și studii privind influența eredității și a mediului asupra gemenilor. Am utilizat ancheta sociologică bazată pe interviu de unde am extras atât date factuale cât și date subiective. Concluzia principală a lucrării noastre este că gemenii, în ciuda tuturor asemănărilor, se îmbracă diferit în viața de zi cu zi datorită particularităților privind personalitatea fiecăruia.

 

Consilierea școlară în prevenirea abandonului școlar

Raluca Stoian

Licență II, Asistență socială

stoian.raluca.nicoleta@gmail.com

 

Consilierea joacă un rol primordial în viaţa unui om, indiferent de natura ei, acest proces este realizat de un profesionist ce stabileşte o relaţie bazată pe încredere şi respect, cu persoana ce are nevoie de sprijin. Din lipsa consilierii în şcoli, România se confruntă cu probleme ca: absentismul, abandonul şcolar, violenţa din şcoli, lipsa de interes pentru învăţare, devalorizarea profesiei de cadru didactic şi astea sunt puţinele subiecte de prima pagină sau de ştiri în ceea ce priveşte învăţământul. Toate acestea din lipsa existenţei programelor ce vizează situaţia copiilor, adolescenţilor, tinerilor în şcoli, dar şi în afara acestora. Abandonul şcolar este un fenomen cu care ne confruntăm de foarte mult timp, el duce la eşec socioprofesional, incompetenţă profesională, forţă de muncă slab pregătită, ceea ce în timp duce la marginalizare, şomaj, creşterea delicvenţei juvenile şi multe altele. Definiţia simplă a abandonului şcolar este reprezentată de renunţarea la şcoală a copilului din diferite motive (familiale, instituţionale, individuale), etapa şcolară în care se află este mai puţin relevantă. Consilierea şcolară poate orienta elevul către nevoile indispensabile unei vieţi armonioase, nevoi din piramida lui A. Maslow: fiziologice, de siguranţă şi securitate, sociale şi de aparteneţă, de recunoaştere socială, autorealizare şi dezvoltare personală. Această cercetare are ca scop demonstrarea importanţei consilierii în învăţământul obligatoriu.

 

Analiza rețelelor de colaborare, prietenie și informare ale ONG-urilor studențești din România

Vanesa Turculeț

Licență III, Resurse umane

vanesaturculet@gmail.com

 

Obiectivul lucrării mele este analiza rețelelor de colaborare, prietenie și informare ale organizațiilor studențești din România, un studiu realizat pe o federație națională care cuprinde 71 de organizații membre. Cadrul teoretic cu care lucrez implică teoriile lui A. Kosorukoff cu privire la puterea unui individ într-o organizație, precum și teoria lui Mark Granovetter cu privire la puterea legăturilor slabe. Abordez, de asemenea, lucrarea ” Rețelele sociale. Teorie, metodologie și aplicații” a domnului profesor Gabriel Hâncean în descrierea centralității și puterii, a tipurilor de legături ce pot exista în cadrul rețelelor. În ceea ce privește metodologia, pentru culegerea datelor am folosit un chestionar online care a fost completat independent de câte un respondent din fiecare organizație membră a Federației X, chestionar care a implicat întrebări cu răspuns de tip ”checkboxes” pentru a putea numi organizațiile cu care au legături. În momentul actual cercetarea nu este finalizată. După o analiză scurtă a datelor am ajuns la două concluzii și anume: Organizațiile apropiate din punct de vedere geografic au un nivel de colaboare mai ridicat; Colaborarea în cadrul diferitelor proiecte ale Federației X a dus la crearea de relații de prietenie.

Anunțuri